Un semnal de alarmă

Piața bio - în creștere, producția românească - în scădere

Publicat Duminicã, 23 aprilie 2017

Alimentele organice, mai greu de produs şi costuri mai mari. Foto Timi Slicaru

Alimentele organice, mai greu de produs şi costuri mai mari. Foto Timi Slicaru

Alimentația normală este cea obținută astăzi prin orice metode. De la procedee de rafinare cu petrol la stimulatori de creștere, hormoni, antibiotice, până la adăugarea de coloranți, potențatori de gust, conservanți. Reglementată, clasificată, împărțită pe capitole și anexe interminabile din legi naționale și tratate interstatale, cuprinsă în vestitul Codex Alimentarius european, supravegheată de nu mai puțin celebrul FDA american, mâncarea se produce în cantități uriașe în țările dezvoltate. Și totul a pornit de la expansiunea populației.

Suntem peste 7 miliarde de oameni pe Glob. Mai mulți decât oricând în istorie. Asta provoacă îngrijorare. Atâtea guri de hrănit înseamnă foamete. Specialiștii în domeniu au studiat problema și au găsit soluția. Cum se poate produce mai multă mâncare? Prin alimente modificate genetic, îngrășăminte pentru culturi mai mari, pesticide împotriva dăunătorilor, procesare pentru a rezista mult timp.

Și alternativa la toate astea o reprezintă acum produsele bio și agricultura ecologică. Revenim la producție mică, preț ridicat, termen de valabilitate redus. Alimentele organice sunt mai greu de produs și necesită costuri mai mari.

Terenul pentru culturile bio, neafectat de pesticide timp de 2 ani

Alimentele bio și sănătatea

În urmă cu 15-20 de ani aflam că o persoană este bolnavă de cancer la mâna a doua sau a treia, rar o cunoșteam personal. Cineva făcea un atac cerebral la o vârstă înaintată și, de obicei, cauza era bătrânețea. Acum bolile grave sunt peste tot în jurul nostru. Avem prieteni ori rude apropiate care descoperă peste noapte o afecțiune cronică, într-o fază avansată. Statisticile arată că astăzi copiii sunt mai bolnavi decât erau în anii ‚80-’90. Tineri sub 30 de ani suferă de boli de inimă.

Previziunile sunt sumbre și în viitor. OMS anunța că numărul bolnavilor de cancer va crește cu peste 70% până în 2034, dacă nu luăm măsuri radicale cu privire la alimentație, mai ales la consumul de zahăr, tutun și alcool. Și nu doar atât. Însuși stilul de viață pe care îl avem azi ne dăunează. Folosirea pesticidelor și a îngrășămintelor chimice în agricultură, hrana procesată, traiul în orașe mari și poluate, departe de natură, sedentarismul sunt tot atâtea cauze.

Rapoartele oficiale spun că o vacă modificată genetic ajunge să dea 50-60 de litri+ de lapte/zi, are o greutate de 450 de kilograme la vârsta de 10 luni și o tonă la maturitate. Au fost create specii de pui ce trebuie tăiate la 4-5 săptămâni de viață, găini care fac ouă la 2-3 luni de la naștere. Deși în Europa este interzisă injectarea animalelor cu hormoni, ele pot fi hrănite cu furaje speciale. Organismul lor este stimulat să se dezvolte într-un ritm alert, ceea ce duce la secretarea excesivă a hormonilor de creștere, care nu pot fi distruși prin preparare termică. Efectele sunt vizibile mai ales la copii. Ei suferă de obezitate ori de modificări hormonale ce duc la pubertate precoce.

Statisticile îngrijorătoare despre problemele de sănătate tot mai multe și mai mari din ultimii ani i-au determinat pe specialiștii OMS să îndemne statele să descurajeze vânzarea de alimente și băuturi procesate, mai ales a celor pentru copii, să limiteze publicitatea la produsele fast-food, să ia măsuri de stimulare a agriculturii bio prin acordarea de către state a subvențiilor pentru producătorii eco și, în schimb, să le reducă pe cele destinate fermierilor care folosesc pesticide, îngrășăminte, antibiotice.

„În partea de sud a României, dacă forezi un puţ până la 55 de m adâncime, încă găseşti săruri nitrice, care provin din agricultura făcută cu azotat. Acest lucru este grav, pentru că în Europa, de vreo 50 de ani, în fiecare an, se aruncă în pământ 28 de milioane de tone de azotat pentru agricultura intensivă. Apa nu se curăţă niciodată, pentru că, în anul următor, se aruncă alte 28 de milioane de tone. Un teren 100% bio nu există, poate prin nişte munţi uitați pe undeva, în zone necivilizate. Vrei apă curată, atunci forezi la 80-90 metri şi ai apă curată. Cresc costurile. Vrei un aer curat, plantezi plante în jurul proprietăţii şi aşa mai departe. Vrei un aliment fără conservanţi, îl mănânci fără conservanţi“, spune prof. dr. Pavel Chirilă, președintele Asociației Române a Medicilor Fitoterapeuți.

Cele mai vândute produse bio sunt legumele, fructele, ouăle, lactatele

Deşi produsele bio se vând, agricultura eco nu rentează

Rafturile supermarketurilor ocupate cu produse eco, bio, organice devin tot mai mari. Și în România s-a constatat o creștere a interesului consumatorilor față de produsele bio, în pofida faptului că alimentele din ingrediente naturale, fără conservați, coloranți, E-uri, sunt mai scumpe. Cel mai bine vândute produse organice pe piața românească sunt fructele, legumele, ouăle și produsele lactate, la care se adaugă și mezelurile.

Datele statistice de anul trecut arată că suprafața agricolă din România cultivată prin metode ecologice a scăzut de la an la an. Dacă în 2011 erau cultivate 350.000 ha, în 2014 se ajunsese la 290.000 ha, iar în 2015 erau 250.000 ha cultivate organic. Asta înseamnă 1% din suprafața agricolă totală, de 13 milioane de hectare. Și numărul producătorilor de culturi biologice a scăzut de la 15.000 în 2015 la 12.000 în prezent. Culturile sunt îndeosebi de legume, cereale și viță-de-vie.

„Nu este o activitate sustenabilă în România. Legislația pentru obținerea certificărilor pentru producția bio este greoaie, așa că n-am reușit să obțin subvențiile de la APIA. În perioada 2013-2015 am cultivat experimental, pe 1.000 de metri de teren, roșii, gogoșari, ardei capia, vinete, castraveți. S-a vândut tot“, ne-a declarat Remus Oprea, un mic producător din județul Călărași, care a renunțat la agricultura ecologică.

Ani la rând, pe primele locuri la numărul de fermieri care practică agricultură ecologică, Bistrița se confruntă acum cu o scădere masivă a lor. În pofida facilităților oferite de stat, peste o mie de fermieri din Bistrița au renunțat în ultimii 2 ani. Dacă în 2014 erau în județ 1.676 de producători autorizați, la sfârșitul anului 2016 rămăseseră 615. „Noi am fost mereu printre primii pe țară. Ei se înregistrează ca producători eco pe baza Ordinului 1254/2013 al ministrului Agriculturii, apoi aplică pentru subvenții de la APIA și sunt obligați să ducă programul până la capăt, altfel riscă să fie penalizați, ori chiar să dea banii înapoi. Așa că după 5 ani renunță, fiindcă îşi fac probabil socoteli, nu mai rentează, produsele pentru agricultura ecologică sunt mai scumpe, sunt prețuri mari la OIC pentru certificare. Noi îi încurajăm cât putem, anul ăsta avem deja 60 de cereri noi de înscriere în program și data-limită este 16 mai. Cred că vom fi la nivelul anului trecut, dacă nu chiar mai mulți. Sunt fermieri pentru sectoarele vegetal și animal. Culturile sunt majoritatea pajiști, pe care nu au voie cu unelte mecanizate, decât eventual cu motocoasă o dată pe an, și uneori pasc animale. Nu au voie să dea cu pestidice și chimicale“, a declarat, exclusiv pentru Cotidianul, Nuțu Tabără, directorul Direcției pentru Agricultură Bistrița-Năsăud.

Agricultura eco este greu de realizat. Terenul pentru culturile bio trebuie să nu fie afectat de substanțe chimice timp de cel puțin 2 ani. Nu pot fi folosite pesticide pentru apărarea culturilor de dăunători. Asta înseamnă adunarea gândacilor cu mâna, iar bolile de care sunt afectate plantele sunt tratate cu ceaiuri. Recoltele sunt cu 20-30% mai mici decât cele normale, însă alimentele bio se exportă cu un preț de 2-3 ori mai mare. Motiv pentru care producătorii aleg de multe ori exportul în locul vânzării lor pe piața autohtonă. Și numărul mic al procesatorilor este o altă cauză pentru care materiile prime ajung de multe ori la export și în țară se întoarce produsul finit, de 4 ori mai scump decât în celelalte țări.

„În agricultura noastră se produc materii prime, se produc cereale, se produc oleaginoase. Din păcate, nu am făcut pasul către prelucrarea materiei prime şi conversia ei în produse ceva mai mult prelucrate. Mă gândesc la fermele zootehnice, mă gândesc la carne, la prelucrarea produselor, iar dacă e să ne uităm la importurile de produse agricole, stăm foarte rău pe partea de produse prelucrate“, spunea prof. univ. dr. Toma Adrian Dinu, decan al Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti.

Ce ascund uneori termenii eco și bio

Ministerul Agriculturii a constatat în ultimii ani că acești termeni derutează consumatorul, pentru că produsele nu sunt realizate întotdeauna după regulile pentru agricultura ecologică. De multe ori, organele de inspecție și certificare nu și-au făcut datoria, controalele s-au făcut superficial, nu au solicitat oprirea temporară de la vânzare a produselor necorespunzătoare, informațiile despre neregulile pe care le-au găsit pe teren nu au ajuns la timp la Ministerul Agriculturii. Motiv pentru care, în 2014, prin modificarea OUG 32/2000, cu privire la produsele agroalimentare ecologice, s-a creat cadrul necesar pentru stabilirea de contravenții și aplicarea de sancțiuni organismelor de inspecție și certificare a culturilor ecologice, în cazul în care nu își fac datoria.

Termenii ecologic, organic, biologic trebuie înscriși pe etichetele produselor, ale mărcilor comerciale, pe materialele publicitare. Producătorii români trebuie să obțină certificări, să se supună unor controale realizate de organisme specializate. Aceste organisme de inspecție și control sunt private și se acreditează de către MADR. În urma controalelor, acestea emit certificatul de producător bio. Odată obținut certificatul, producătorul este obligat să menționeze pe etichetă date despre producția ecologică, siglele, numele și codul organismului de inspecție și certificare care a efectuat controlul.

Producătorii eco renunță

„Noi am fost mereu printre primii pe țară. După 5 ani, producătorii renunță, fiindcă îşi fac socoteli, nu mai rentează, produsele pentru agricultura ecologică sunt mai scumpe, sunt prețuri mari la OIC pentru certificare. Noi îi încurajăm cât putem, anul ăsta avem deja 60 de cereri noi de înscriere în program și data-limită este 16 mai.“ Nuțu Tabără, directorul Direcției pentru Agricultură Bistrița-Năsăud

Statisticile culturilor organice

Doar 1% din terenul agricol al lumii are culturi organice. Sunt țări în care agricultura ecologică atinge procente relativ ridicate. Insulele Falkland – 35,7%, Liechtenstein – 26,9%, Australia – 18,5%. Circa 40% din producătorii și fermierii eco sunt în Asia – India, 28% în Africa – Uganda și 16% în America Latină – Mexic. Cea mai mare suprafață de teren agricol ecologic o are Australia, cu peste 29 de milioane de hectare. Urmează Argentina, cu 7,6 milioane de hectare cultivate organic. Pe locul al treilea este China, cu 5,6 milioane de hectare, urmată de SUA, cu 4 milioane de hectare. Italia are 2,6 milioane de hectare cultivate ecologic, Brazilia, Spania și Germania au 2 milioane de hectare fiecare. Uruguay și Marea Britanie cultivă organic 1,5 milioane de hectare.

Practici speciale

Subvențiile acordate de Ministerul Agriculturii în acest an pentru agricultura ecologică sunt de 236,4 milioane de euro. Campania 2017 cuprinde șase pachete: culturi agricole pe terenuri arabile, inclusiv nutreț – 293 euro/ha/an, legume – 500 euro/ha/an, livezi – 620 euro/ha/an, viță-de-vie – 530 euro/ha/an, plante medicinale și aromatice – 365 euro/ha/an, pajiști permanente – 111 euro/ha/an. Fermierii trebuie să respecte practicile speciale pentru agricultura eco, să implementeze angajamentele prin servicii de consultanță privitoare la identificarea parcelelor agricole, să depună cererile de plată.

Potrivit Asociației Operatorilor din Agricultura Ecologică „Bio România“, consumul de produse organice în România este de 2%, în pofida faptului că 70% din produsele din zona rurală sunt eco. 80% din totalul produselor bio ajung anual la export, valoarea lor fiind de 200 de milioane de euro. Acestea sunt exportate mai ales în Germania, Austria și Belgia.

Aboneaza-te la editia printImparte pe FacebookImparte pe TwitterImparte pe Google PlusCumpara editia digitala

Special

Fiindcă în studiul de fezabilitate nu a fost inclusă şi o expertiză geotehnică, autostrada electorală Sibiu - Orăştie s-a surpat şi a fost închisă
Cad poduri, se surpă autostrăzi...
Apocalipsa după Ponta

Cosmin Pam Matei - Publicat Sâmbãtã, 22 aprilie 2017

Beneficiile lui Donald Trump și represaliile Rusiei
Rachetele americane asupra Siriei – cine și ce a câștigat (II)

Dumitru Constantin - Publicat Marţi, 18 aprilie 2017

Comuna Brebu și vârstele sale
Truda și credința preotului Vasile Nicolau

Alina Chiriţă - Publicat Duminicã, 16 aprilie 2017

Foto: dolce-sport.ro
Reacții în scandalul Ilie Năstase
Mărturia Soranei Cârstea: "Au venit aici porniți"

Alexandru Vişan - Publicat Duminicã, 23 aprilie 2017

A fost deschis un dosar penal
Tragedia din Retezat: varianta șocantă, luată în calcul de Poliție

(I.R.) - Publicat Duminicã, 23 aprilie 2017

Foto libertatea.ro
Scandalul înjurăturilor de la Mamaia
Țiriac sare în apărarea lui Ilie Năstase

Ioana Radu - Publicat Duminicã, 23 aprilie 2017

Faliment total pentru o formulă politică

Cornel Nistorescu - Publicat acum 10 ore si 43 minute

Cotidianul cititorilor
Care este răspunderea părinților celor doi copii care au pierit în Retezat?

- Publicat Duminicã, 23 aprilie 2017

El Clasico - repere istorice
Real Madrid - FC Barcelona, meciul urmărit de lumea întreagă

Dumitru Constantin - Publicat Duminicã, 23 aprilie 2017

S-a întors dispărutul
Ponta, prăduitul: "Curată murdărie"

Ioana Radu - Publicat acum 10 ore si 12 minute

Justiţia la apelul societăţii şi al specialiştilor

18 Ioan Vieru - Publicat acum 9 ore si 32 minute

Faliment total pentru o formulă politică

15 Cornel Nistorescu - Publicat acum 10 ore si 43 minute

Foto: dolce-sport.ro
Reacții în scandalul Ilie Năstase
Mărturia Soranei Cârstea: "Au venit aici porniți"

14 Alexandru Vişan - Publicat Duminicã, 23 aprilie 2017

Al cincilea titlu european
Cătălina Ponor, aur la bârnă

10 - Publicat Duminicã, 23 aprilie 2017

Gafele politicienilor concurează în Parlament numărul legilor
Fauna din fruntea statului
Politicienii români și gugumăniile lor

8 Vasile Surcel - Publicat Duminicã, 23 aprilie 2017