Şeful Consiliului Fiscal despre impozitul pe gospodărie

Ionuţ Dumitru: Veniturile statului vor scădea, efortul birocratic se va accentua

Publicat Duminicã, 23 aprilie 2017

Într-un interviu acordat Cotidianul, Ionuț Dumitru, șeful Consiliului Fiscal, susține că schimbarea filosofiei fiscale prin introducerea impozitului pe gospodărie va avea un impact major asupra contribuabililor, bugetului și statului. Veniturile statului vor scădea, efortul birocratic se va accentua, iar complexitatea gestionării unui sistem cu 7 milioane de declarații, cu nenumărate deduceri și cu nereținere la sursă, poate depăși capacitatea existentă în acest moment a Fiscului.

Cum vedeți dumneavoastră noile modificări ale Codului fiscal și introducerea impozitului pe venitul global, așa-numitul impozit pe gospodărie?

E clar că este o modificare majoră în filosofia fiscală. Sunt multe de dezbătut despre subiectul acesta, de la modul cum definești gospodăria până la sistemul de deduceri, la cotele de impozitare. Impactul este major din toate punctele de vedere, adică plecând de la modul în care va fi administrată colectarea taxelor, care va deveni mult mai complexă decât în momentul de față, mergând până la un impact bugetar care este major, în cazul în care cotele scad de la 16% până la 10% și chiar 0%. Impactul bugetar major este și din faptul că impozitele mici la salarii și la alte forme de venit nu se vor mai opri la sursă, ci vor fi declarate și plătite anul viitor.

Asta poate fi o problemă pentru milioane de români care sunt obișnuiți să li se plătească impozitele de către angajator. Acum ei trebuie să strângă bani și să plătească o dată sau de două ori pe an.

Nu numai pentru contribuabili, ci și pentru ANAF. Este bine știut și din practică și din teorie că cel mai eficient mod de colectare a taxelor este reținerea la sursă. În momentul în care plătești contribuabilului tot venitul, fără să-i reții impozitul pe venit, el va trebui să facă declarații și să plătească abia peste un an. Lucrurile se complică foarte tare, iar riscul de a nu se colecta acele sume crește.

Care va fi impactul asupra bugetului al acestei noi filosofii fiscale?

Cred că e prematur să discutăm despre așa ceva, pentru că suntem într-o fază extrem de incipientă a discuțiilor. Nu știu dacă poate cineva calcula în momentul acesta care va fi impactul asupra bugetului. Dar putem să ne dăm seama cu toții, fără să facem vreun calcul, că impactul va fi unul major. Punctul unu: dacă scazi cota de la 16% la 10% și chiar la 0%, este absolut clar că este un impact major. Punctul doi: prin nereținerea la sursă va fi un impact pe termen scurt asupra bugetului, pentru că timp de un an nu încasezi impozit pe venit, ceea ce complică foarte mult ecuația bugetului.

Spuneți-ne despre deducerile care vor fi introduse prin aceste modificări la Codul fiscal…

Pe lângă aspectele negative legate de reducerile de venituri la nivelul bugetului, de complexitatea efortului birocratic atât din partea contribuabilului, cât și din partea statului, sunt și aspecte pozitive, ca să le zicem așa. Unul dintre aceste aspecte pozitive este și acest sistem de deduceri, care cred că este pozitiv pentru economie, pentru că stimulează niște comportamente. De exemplu, pentru asigurarea privată de sănătate ai un stimulent suplimentar să te asiguri. Dacă se deduce pensia facultativă, ai un stimulent să îți faci o pensie facultativă. E un lucru bun. Dar asta e o parte a discuției. Partea de deduceri este un aspect pozitiv, pentru că încurajează un comportament bun pe termen lung, însă rămâne discuția legată de impactul bugetar, despre cum va fi administrată toată povestea asta.

De când a apărut povestea asta despre impozitul pe gospodărie au început și scenariile. De exemplu, într-o gospodărie, compusă din soţ şi soţie, se poate descoperi o primă pe care soțul sau soția a luat-o și pe care vrea să o ascundă.

Da. Nu mă bag. Dar discuția nu este simplă. E o schimbare majoră a filosofiei fiscale și cred că trebuie discutate toate aspectele. Altfel, ne vom îngreuna viața și noi, contribuabilii, și statul și nu cred că va avea nimeni de câștigat. Trebuie găsită formula cea mai bună. Punctul de pornire nu este tocmai încurajator. Sunt mai multe lucruri care sunt sub semnul întrebării.

Știm de la șeful ANAF, Bogdan-Nicolae Stan, că sistemul informatic al Fiscului are o mare problemă. Iar cu acesta trebuie administrată toată această nouă revoluție fiscală, plecând de la înregistrarea declarațiilor…

Cum v-am spus, aspectele sunt foarte complexe. Ca să poți administra un astfel de sistem, îți trebuie un sistem IT foarte puternic – ca să poți să gestionezi astfel de declarații pentru milioane de contribuabili, 7 milioane sau câți or fi. Dacă noi avem probleme din perspectiva suportului IT, a infrastructurii IT, într-un sistem relativ simplu, cu cotă unică, fără prea multe deduceri complicate, cu reținere la sursă, o trecere la un sistem mult mai complex evident că solicită o resursă IT mult mai mare. În momentul acesta noi nu avem așa ceva și, din cunoștințele mele, nu avem vreo preocupare în direcția aceasta.

Cum vedeți chestiunea legată de consultanții fiscali? Sunt în prezent cam 3.000 și este nevoie de 35.000.

Sunt probleme și aici. Cine îi plătește?

Versiunea Guvernului este că vor dispărea funcționarii de la ghișee și banii pentru aceștia vor fi redistribuiți către consultanții fiscali. Și, ca atare, efortul financiar nu va exista.

Din partea statului efortul birocratic este mult mai mare. Una e să gestionezi un sistem în care ai reținere la sursă, fără declarații suplimentare, și alta e să ai un sistem cu 7 milioane de declarații și cu nu știu câte deduceri, cu nereținere la sursă. E un sistem mult mai complex decât până acum. Eu mă îndoiesc că poți să reduci infrastructura de resursă umană la nivelul ANAF și cu o resursă mai restrânsă să gestionezi un fenomen mult mai complex. Nu știu cum s-ar face lucrul acesta.

Să vorbim puțin și despre legea salarizării. Vedem că ecartul dintre salariile de la stat și cele de la privat va crește tot mai mult.

Nu e normal să ai un decalaj atât de mare între sectorul de stat și cel privat. Mai sunt state în lume unde există diferențe între salariile din sectorul public și cele din mediul privat. Sunt mai mari, dar la atât de mare distanță nu știu dacă mai sunt prea multe.

Aboneaza-te la editia printImparte pe FacebookImparte pe TwitterImparte pe Google PlusCumpara editia digitala

Opinii

Despre demonizarea stîngii românești

Ioan Viştea - Publicat Joi, 22 iunie 2017

Sevil Shhaideh – mama banilor de stat

Cornel Nistorescu - Publicat Joi, 22 iunie 2017

Moțiunea care îngroapă PSD-ul

Stelian Tănase - Publicat Miercuri, 21 iunie 2017

Ghici ghicitoarea lui Liviu Dragnea
Două "propuneri" de premier PSD. Plus o surpriză

Ioana Radu - Publicat acum 10 ore si un minut

În numai două luni, după ce a fost promovat în structura centrală a DNA
Procurorul Man - cinci rateuri grave

Valer Marian - Publicat acum 8 ore si 40 minute

Sevil Shhaideh – mama banilor de stat

Cornel Nistorescu - Publicat Joi, 22 iunie 2017

Trei "preferați"
Pe cine vrea Mircea Badea premier

Ioana Radu - Publicat acum 7 ore si 39 minute

Sebastian Ghiță, motiv de mulțumire
Înfrângere DNA în dosarul Ponta-Blair

Julieta Târnovan - Publicat Joi, 22 iunie 2017

Președintele Klaus Iohannis a spus ce crede despre declanșarea alegerilor anticipate
După mare lovitură dată grupării Ponta-Grindeanu de Parlament
Anunțul lui Iohannis despre alegerile anticipate

Stelian Cornea - Publicat Joi, 22 iunie 2017

Despre demonizarea stîngii românești

Ioan Viştea - Publicat Joi, 22 iunie 2017

Despre demonizarea stîngii românești

31 Ioan Viştea - Publicat Joi, 22 iunie 2017

La DNA, procurori de mâna a treia
Anticorupție de cartier

24 Vasile Surcel - Publicat acum 8 ore si 23 minute

În numai două luni, după ce a fost promovat în structura centrală a DNA
Procurorul Man - cinci rateuri grave

17 Valer Marian - Publicat acum 8 ore si 40 minute

Sevil Shhaideh – mama banilor de stat

13 Cornel Nistorescu - Publicat Joi, 22 iunie 2017

Trei "preferați"
Pe cine vrea Mircea Badea premier

8 Ioana Radu - Publicat acum 7 ore si 39 minute