SUA se izbesc de un refuz categoric al Europei

Franţa şi Germania pot arunca în aer Summitul NATO

Publicat Vineri, 19 mai 2017

Cu puţin înainte de a prelua mandatul de la Casa Albă, în ianuarie 2016, Donald Trump şoca mai toate cancelariile europpene declarând într-un interviu pentru presa britanică şi germană că “NATO este depăşit” şi cerându-le europenilor mai ferm decât oricare alt preşedinte american să contribuie mai mult la bugetul Alianţei.

A fost motivul pentru care întâlnirea de la jumătatea lunii aprilie dintre preşedintele Trump şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a fost considerat un barometru extrem de important al relaţiei Europa-SUA. Toată lumea transatlantică a răsuflat uşurată când, la conferinţa de presă, Trump a declarat: “Am spus că NATO este depăşită. Nu mai este depăşită”. Iar explicaţia a venit imediat: “Am spus ca NATO este depăşită pentru că nu avea grijă de terorism (…) Acum au făcut o schimbare – au grijă de terorism”. Iar Jens Stoltenberg a confirmat opinia lui Trump şi a întărit-o: “Am căzut de acord amândoi astăzi că NATO trebuie să facă mai mult în lupta globală împotriva terorismului”.

Imediat după aceste declarații, de aparentă împăcare între aliaţii din Europa și SUA, au apărut scenariile unei posibile cooperări între NATO și Rusia, ale unui nou rol al NATO, căci Moscova a făcut deseori apel la un front global împotriva terorismului.

Însă, cu exact o săptămână înaintea Summitului NATO de la Bruxelles, ocazie cu care Trump va întreprinde primul său turneu diplomatic în Europa, relaţia dintre SUA si Europa pare să se fi stricat, până la riscul dinamitării întregului Summit al Alianţei. Asta pentru că aliaţii europeni refuză să trimită trupe pe frontul antiterorist. “Nu a fost luată încă nicio decizie, discuţiile continuă. Oricum, este în afara oricărui dubiu că NATO nu se va implica în operaţiuni de luptă şi nu va trimite trupe militare”, a spus joi Jens Stoltenberg, când a sosit la Bruxelles, la întâlnirea miniştrilor de Externe şi ai Apărării din UE. Cu alte cuvinte, Franţa şi Germania nu sunt de acord cu poziţia SUA, împărtăşită în aprilie şi de secretarul general al NATO.

La aceeaşi întâlnire, scrie Reuters, miniştrii au mai discutat un aspect care poate fi o veste proastă pentru Donald Trump şi industria americană de armament. Este vorba despre primul pas către concretizarea unei Europe a Apărării, prin crearea unui fond care să finanţeze proiectele militare europene. Iniţiativa, care nu ar fi putut prinde contur dacă Marea Britanie nu ar fi ales calea Brexitului, aparţine Franţei şi Germaniei şi este sprijinită de Italia şi Spania. Liderii europeni au dat asigurări Washingtonului că o Uniune a Apărării în Europa nu s-ar suprapune peste rolul NATO, însă este limpede că apariţia unui asemenea fond va presupune o competiţie acerbă între SUA şi marii producători europeni de armament – aliaţii europeni din NATO (cu România şi Polonia în primele rânduri) vor suporta presiuni mari din partea SUA, Franţei, Germaniei, Suediei, Italiei când va veni vorba de noi achiziţii militare.

Pentru preşedintele SUA, un refuz mai puternic din partea Europei, a se citi Franţa şi Germania, nu se putea. "Unele state, precum Franţa, Germania, Italia sau Grecia, nu sunt convinse de propunerea americanilor. Vor să ştie ce diferenţe ar implica. Toate cele 28 de state aliate NATO depun deja eforturi în acest sens. Dacă aliaţii vor fi convinşi că este mai mult un pas simbolic, un acord este posibil", a spus un înalt oficial european din cadrul NATO, cu referire la refuzul participării sub steag NATO la operaţiunile militare impotriva terorsmului.

Asta nu înseamnă că statele europene din NATO nu participă la coaliţia internaţională de luptă împotriva terorismului condusă de SUA, însă o fac individual, nu sub drapelul alianţei militare. Surse anonime citate de Bloomberg susţin că refuzul european se datorează temerii că prin participarea antitreroristă, rolul NATO ar putea fi modificat. “Se discută dacă NATO ar trebui să se alăture coaliţiei şi acei aliaţi care sunt pentru spun că, alăturându-se coaliţiei, NATO ar trimite un mesaj politic clar”, a spus Stoltenberg, adăugând însă “ca nu s-a luat nicio decizie până în acest moment”.

Noul regim din Franţa, condus de Emmanuel Macron, şi cel din Germania, condus de Angela Merkel, doi lideri care au dorit să arate întregii lumi că tandemul franco-german va redeveni coloana vertebrală a UE, au refuzat să comenteze pe marginea acestei dispute din cadrul NATO.

Aliaţii europeni se tem că o participare cu trupe la misiuni de luptă împotriva terorismului sub stindard NATO i-ar târî într-un noi război, din cauza acţiunilor imprevizibile ale administraţiei Trump, scrie Bloomberg. În plus, Franţa consideră ca contraterorismul este o chestiune ce ţine de securitatea internă şi nu doreşte implicarea străină pe această latură. Din partea Germaniei, o explicaţie vine de la deputatul creştin-democrat Roderich Kiesewetter: “Un NATO mai puternic ar fi văzut cu scepticims în special de statele arabe şi nu ar fi deloc pe placul publicului european”. Mai este un motiv pentru Germania, explicat de un oficial, sub protecţia anonimatului: Berlinul priveşte cu reţinere implicarea Turciei în lupta împotriva terorismului şi este reticentă când e vorba de furnizarea de informaţii secrete pentru Ankara, aşa cum ar presupune-o implicarea NATO în acest război global. Alte state, cum ar fi Italia, au argumentat refuzul de a participa în cadrul NATO la aceste operatiuni prin costul lor foarte mare.

Aboneaza-te la editia printImparte pe FacebookImparte pe TwitterImparte pe Google PlusCumpara editia digitala

Actualitate

ONG-urile, printre probleme
SUA se distanțează de Ungaria

Răzvan Ciubotaru - Publicat acum 42 minute

DNA cere pedepse mai mari pentru inculpaţi în dosarul RCS&RDS

Julieta Târnovan - Publicat acum o ora si 39 minute

În primul an de mandat, Firea a condus Primăria din studiourile televiziunilor
Multe vorbe, puține fapte
Primul an de mandat al Gabrielei Firea

Gabriela Dinescu - Publicat acum o ora si 21 minute

Ghici ghicitoarea lui Liviu Dragnea
Două "propuneri" de premier PSD. Plus o surpriză

Ioana Radu - Publicat acum 10 ore si 5 minute

În numai două luni, după ce a fost promovat în structura centrală a DNA
Procurorul Man - cinci rateuri grave

Valer Marian - Publicat acum 8 ore si 44 minute

Sevil Shhaideh – mama banilor de stat

Cornel Nistorescu - Publicat Joi, 22 iunie 2017

Trei "preferați"
Pe cine vrea Mircea Badea premier

Ioana Radu - Publicat acum 7 ore si 43 minute

Sebastian Ghiță, motiv de mulțumire
Înfrângere DNA în dosarul Ponta-Blair

Julieta Târnovan - Publicat Joi, 22 iunie 2017

Președintele Klaus Iohannis a spus ce crede despre declanșarea alegerilor anticipate
După mare lovitură dată grupării Ponta-Grindeanu de Parlament
Anunțul lui Iohannis despre alegerile anticipate

Stelian Cornea - Publicat Joi, 22 iunie 2017

Despre demonizarea stîngii românești

Ioan Viştea - Publicat Joi, 22 iunie 2017

Despre demonizarea stîngii românești

31 Ioan Viştea - Publicat Joi, 22 iunie 2017

La DNA, procurori de mâna a treia
Anticorupție de cartier

24 Vasile Surcel - Publicat acum 8 ore si 27 minute

În numai două luni, după ce a fost promovat în structura centrală a DNA
Procurorul Man - cinci rateuri grave

17 Valer Marian - Publicat acum 8 ore si 44 minute

Sevil Shhaideh – mama banilor de stat

13 Cornel Nistorescu - Publicat Joi, 22 iunie 2017

Trei "preferați"
Pe cine vrea Mircea Badea premier

8 Ioana Radu - Publicat acum 7 ore si 43 minute