Dezastrul banului public

Publicat Joi, 20 aprilie 2017

Statul român funcţionează destul de clar şi simplu, protejând marea corupţie. Cu voie sau fără voie, aceasta este paradigma. Aproape trei decenii de la prăbuşirea comunismului nu au fost decât sursa unei construcţii imperturbabile în aiuritoarea ei oficializare. Singurul fapt care prinde contur peste tot în mediul infracţional-instituţional nu constituie un efort de cooperare în găsirea soluţiilor, ameliorări, sprijin pentru societate, ci găsirea formulelor evazioniste, justificativ împotriva legalităţii. Expertul public, care este tot mai mult un impostor mlădiat pe câteva sfori juridice pe care le aplică pe obrazul celui care îl plăteşte prin via taxelor şi impozitelor, a ajuns incontrolabil, ca atare în afara legii. Singurii care lucrează cât de cât eficient în instituţiile publice din România sunt femeile de serviciu şi, în cel mai bun caz, portarii. Directorii, şefii de servicii, funcţionarii ministerelor, unii ofiţeri şi agenţi de poliţie, mii de gură-cască din prin instituţii cu ştaif şi responsabilităţi, de care rapiditatea epocii şi bugetul statului nu se pot atinge decât foarte greu sau deloc, fac din România oficială o moşie a neamurilor proaste. Omul politic aflat undeva la o distanţă de câteva cuvinte îi secondează pe toţi aceştia de-acum într-o ofensivă contra tuturor. Situaţia aceasta vine de undeva din comunism când odiosul regim se sprijinea tocmai pe aceeaşi stuctură mental-imorală, într-o inerţie care transforma orice perspectivă de schimbare în bine drept un dezastru. Cele câteva zeci de ani de atunci au lucrat la o reconsolidare într-un cerc, prevăzut de unii de la început, prin superficialitatea schimbărilor post-decembriste. Rezistenţa majorităţii societăţii mature de a reveni acolo de unde am plecat pare o redută cucerită pe tot mai mult pe căi. Criza politică generată de lipsa majoră de proiecte publice, derapajul moral prezent în foarte multe tendinţe antidemocratice la vedere, produce deja o toxicitate publică. Se întreabă unii şi alţii de ce unul este ministru, ce l-a recomandat pentru respectiva demnitate sau ce caută acolo. La cultură, la educaţie, la aproape toate ministerele sunt figuri pe care dacă le dai deoparte locul pare mult mai interesant şi dinamic. Chiar ce caută acolo inşi care se vor în fotografie să videze timpul. Nu pot fi genii în demnităţile publice, însă avem nevoie de reformatori, de oameni ai unor proiecte realmente noi, şi nu de inşi care să întoarcă mediul public spre stalinism, aglutinându-i pe toţi cei dispuşi la o sinecură în linia securismului totalitar. Campania electorală plătită din bani publici, post-alegeri, este un fenomen de o amploare naţională.

Sistemul este nereformat şi lipsit de utilitate, acesta este adevărul deja unanim. Parazitarea lui de către lichelism, impostură, valori demult fumate la masa ideologiei totalitare, reţele de interese infracţionale fac imposibilă reformarea politică. Deblocarea constituţională a statului, cu activarea precisă a responsabilităţilor funcţionarilor publici şi a întregului sistem, se resimte cu acuitate pe majoritatea palierelor sociale. Fumigenele trecutului totalitar, prezente peste tot, dau iluzii cu o notă de plată imensă, însă cu dobândă în timp real. Guvernul angajează împrumuturi externe mai mult pentru întreţinerea aparatului totalitar. Dezgheţul de după căderea comunismului nu a avut loc în România în ce priveşte arhitectonica filosofiei statului democratic. Profitorii comunismului, cei lipsiţi şi dezinteresaţi de iniţiativele schimbării, îşi primesc noile sinecuri bugetare calomniind democraţia.

Cine se poate regăsi într-o asemenea realitate, cu excepţia celor încolonaţi în structuri tipice regimului nazist şi comunist? Pentru ei plătesc astăzi românii taxe şi impozite. De unde să mai ajungă bani la şcoli, spitale, oameni în suferinţă? De unde? Împrumuturile externe care se fac, cum spuneam, sunt tot pentru ei. Aceştia au ajuns să fie ţara. Curentul acestor bordeluri de lux trebuie tăiat de operatorii de la Palatul Victoria, unde se află ordonatorul de credit.

Aboneaza-te la editia printImparte pe FacebookImparte pe TwitterImparte pe Google PlusCumpara editia digitala

Opinii

Absența creștin-democrației

Andrei Marga - Publicat Miercuri, 16 august 2017

Lazăr și Kovesi - stat în stat

Cornel Nistorescu - Publicat Miercuri, 16 august 2017

Salariile, ca un bulgăre nebun

Cornel Nistorescu - Publicat Marţi, 15 august 2017

Lazăr și Kovesi - stat în stat

Cornel Nistorescu - Publicat Miercuri, 16 august 2017

Firea arată că poate, dacă vrea
Unde a construit primarul general primele parcări din București

Gabriela Dinescu - Publicat Miercuri, 16 august 2017

Triunghiul de la Austerlitz contra Grupului de la Vișegrad
Strategia austriacă pentru „Noua Europă“

Călin Marchievici - Publicat Miercuri, 16 august 2017

Documentar Cotidianul
De opt ori pe lângă sfârșitul lumii

Dumitru Constantin - Publicat Miercuri, 16 august 2017

De ce se tem de fapt
Medicii resping "privilegiile" propuse de guvern

(R.C.) - Publicat Miercuri, 16 august 2017

Anchetă la Abrud
Le-au dispărut banii din cont

(R.C.) - Publicat acum 11 ore si 44 minute

Cu pașapoartele unde nu te-aștepți
MAI anunță unde va fi noul sediu al Direcţiei de Paşapoarte

Paul Dumitrescu - Publicat Miercuri, 16 august 2017

Lazăr și Kovesi - stat în stat

26 Cornel Nistorescu - Publicat Miercuri, 16 august 2017

Documentar Cotidianul
De opt ori pe lângă sfârșitul lumii

5 Dumitru Constantin - Publicat Miercuri, 16 august 2017

Reacții la mutarea care a stârnit controverse:
Coldea, "candidat unic la un concurs fake"

5 Ioana Radu - Publicat acum 2 ore si 14 minute

Dosarul prezidențialelor din 2009
Sabia lui Tudorel Toader în disputa Augustin Lazăr - Comisie

4 Ioana Radu - Publicat Miercuri, 16 august 2017

De ce se tem de fapt
Medicii resping "privilegiile" propuse de guvern

4 (R.C.) - Publicat Miercuri, 16 august 2017